Istoria turneului „Chișinăul de seară" (partea III)

În perioada 1978-1983 turneul Cupa de iarnă „Chișinăul de seară" a fost dominat de o singură echipă – Rubin, formația Uzinei de bijuterii din Chișinău.

În 1978 iarăși a fost modificată formula de disputare a turneului: cele 20 de echipe participante după ce jucau un tur de calificare formau două grupe a câte 5 echipe. Învingătoarele grupelor se califcau în finală. Partidele s-au disputat pe terenurile Complexului sportiv „Trudovîe rezervî" (în prezent – Olimpia) de pe strada Timoșenko (în prezent – Decebal) din sectorul Botanica, Școlii specializate de fotbal pentru copii și juniori din sectorul Râșcani și pe stadionul Tehnicumului republican de educație fizică.

În finală s-au calificat Rubin și formația Tehnicumului de educație fizică. Deja după prima repriză Rubin câștiga cu scorul de 3-0 (au marcat: Șoihet și Veaceslav Iacovenco – 2 goluri). După pauză Corotaș a redus din diferență. Spre finalul partidei adversarele au mai marcat câte un gol (Gheorghe Lanuș pentru Rubin, iar Țîgîrlaș pentru Tehnicumul de educație fizică).

Formația câștigătoare a evoluat în următoarea componență: V. Sobcovschi (antrenor-jucător), Iu. Pavlov, P. Breahnă, A. Butmalai, A. Gorin (peste ceva timp a devenit cel mai bun arbitru din istoria fotbalului moldovenesc), Gh. Lanuș, S. Șoihet, Veac. Iacovenco, V. Stroganov, Val. Iacovenco, A. Lanuș, A. Faerman, F. Burian.

Cei mai buni fotbaliști ai turneului au fost desemnați: portar – V. Sobcovschi (Rubin), fundaș – N. Stuleni, viitorul arbitru de categorie unională (Moldovahidromaș), mijlocaș – P. Berezin (Politehnica), atacant – A. Bodean (Tehnicumul de educație fizică). Golgheterul turneului a devenit S. Spatari (Vibropribor) cu 9 reușite la activ. Cei mai buni arbitri – N. Bartfeld și L. Tertiac.